Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat după ședința Comandamentului Energetic Național de vineri, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro, că există și posibilitatea ca România să ceară Comisiei Europene să poată continua actuala plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii finali și după termenul-limită de 31 martie 2025, prevăzut de legislația în vigoare, în contextul ″segregării″ actuale a pieței unice europene de profil, cu prețuri angro uneori dramatic mai mari în Estul continentului, față de cele din Vest, și pe fondul sprijinului energetic acordat Ucrainei și Republicii Moldova.
România a înregistrat în luna august cel de-al doilea cel mai ridicat preț al energiei spot din Uniunea Europeană, pierzând poziția de lider, pe care a ocupată-o în luna iulie, în fața Greciei. Chiar și așa, piața pentru ziua următoare operată de OPCOM rămâne cea mai scumpă piață europeană de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, relevă o analiză Profit.ro.
Prețul orar al energiei electrice tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, a atins un nivel de 3.800 de lei/MWh, în urma închiderii accidentale a unei unități a centralei nucleare de la Cernavodă, a cărei resincronizare la sistemul național a fost amânată deja de 4 ori, și a producției scăzute de energie regenerabilă.
Temperarea caniculei a redus semificativ consumul de energie electrică în Ucraina, astfel că sistemul energetic al țării vecine, grav afectat de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei, a trecut de la penurie la surplus de generare în orele din timpul zilei în care radiația solară permite funcționarea la cote maxime a parcurilor fotovoltaice, a anunțat operatorul ucrainean de transport și sistem, Ukrenergo.
Explozia din ultimele 3 luni a prețurilor de pe piața spot de electricitate din România, care în iulie a fost cea mai scumpă din UE, a fost pusă pe guvernanți pe seama caniculei, care a majorat, la nivel regional, cererea și a redus producția, în special de energie hidro, și a indisponibilității unei linii cheie de transmisie de 400 kV în Ungaria, care a decuplat piața est-europeană de cea occidentală. MEKH, reglementatorul maghiar al pieței, nu pomenește în ultimul său raport de nicio indisponibilitate a capacității de transmisie, avansând alte explicații: deficit de producție în România și Bulgaria și creșterea fluxurilor româno-ucrainene.
Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a fost de departe cea mai scumpă din UE de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM fiind de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh.
Studiul apare într-un moment în care Kievul negociază cu UE majorarea până la iarnă a capacității tehnice de import de energie din UE a Ucrainei de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.400 MW. În primăvară, comisara UE pentru Energie, Kadri Simson, a exprimat public sprijinul politic al Executivului de la Bruxelles pentru această decizie, care nu a fost luată încă.
Anterior, în ultimii aproape 2 ani, nu mai fusese raportat nici un astfel de contract. Însă acum, țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai mult din Europa, la niveluri fără precedent.
Țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai multă energie din Europa, la niveluri fără precedent.
În Ucraina există o cerere foarte mare de energie, din cauza atacurilor Rusiei care au vizat sistemul energetic al țării vecine și au scos din funcțiune multe centrale de producție cu putere instalată mare, însă cantitatea exportată de România către Ucraina ″nu este, totuși, atât de mare″, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, fără să ofere cifre precise.
România și Ungaria au furnizat în luna iunie aproape 60% din importurile de energie electrică ale Ucrainei, care la rândul său și-a dublat în această lună volumele importate până la un nivel record, ca urmare a bombardamentelor rusești ce au afectat sistemul național. Probabil că acesta a fost unul din principalele motive, alături de canicula instalată, pentru care piețele spot de la București, Budapesta și Balcani au fost cele mai scumpe din Europa, prețurile din regiune deconectându-se practic de cele din vestul continentului.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus ușor tariful reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor ″țări perimetrice″, care în cazul României sunt statele vecine nemembre UE Republica Moldova și Ucraina.
Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora.
Soția unui magnat ucrainean suspectat de corupție și delapidare, pe care Statele Unite încearcă de 10 ani să-l extrădeze din Austria, țară pe care i se interzice să o părăsească, fost jucător major pe nișa importurilor de gaze naturale din Rusia ale Ucrainei și apropiat al fostului președinte pro-rus Viktor Ianukovici, a preluat o firmă din România ce dezvoltă un proiect de construire a unui parc fotovoltaic, relevă date analizate de Profit.ro.
Noile măsuri propuse de Uniunea Europeană pentru reducerea prețurilor energiei sunt insuficiente în absența reducerii cererii, potrivit unei analize Reuters. Europa se va confrunta cu prețuri extrem de ridicate și în 2023, iar estimările indică că statele din Est, printre care România, Ungaria și Cehia, vor plăti o factură anuală la energie echivalentă cu aproximativ 15% din PIB.
Un sondaj Eurobarometru Flash realizat în toate statele membre ale UE, publicat joi, arată un larg consens în rândul cetățenilor UE în favoarea răspunsului Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia.
Uniunea Europeană face apel la cetățeni să contribuie la eliminarea dependenței blocului comunitar de energia rusească.
Armata Federației Ruse a atacat Ucraina în dimineața zilei în care sistemul energetic național al țării, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, s-a deconectat pentru 3 zile, până pe 27 februarie, de cele cu care se învecinează direct, ale Rusiei și Belarusului la est și ale României, Ungariei și Slovaciei la vest, ca parte a unui test tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în vederea sincronizării, de anul viitor, cu sistemele energetice din Europa de Vest și renunțării la sincronizarea actuală cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică.
Sistemul energetic național al Ucrainei, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, se va deconecta pentru 3 zile, în perioada 24-26 februarie, de cele cu care se învecinează direct, ale Rusiei și Belarusului la est și ale României, Ungariei și Slovaciei la vest, ca parte a unui test tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în vederea sincronizării, de anul viitor, cu sistemele energetice din Europa de Vest și renunțării la sincronizarea actuală cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică.